In fiecare an la data de 6 ianuarie intreaga crestinatate sarbatoreste Botezul Domnului Iisus Hristos. in aceasta zi de sarbatoare Patriarhul Ierusalimului insotit de numerosi episcopi, preoti si credinciosi veniti din toata lumea crestina organizeaza o mare procesiune la raul Iordan. Aceasta procesiune reactualizeaza pentru fiecare generatie evenimentele desfasurate pe malul acestui rau cu peste doua mii de ani in urma, cand Fiul lui Dumnezeu, a coborat smerit la apele Iordanului pentru a primi botezul din mainile Sfantului Ioan Botezatorul.El nu avea pacate, dar, dupa cuvantul Scripturii, era „Mielul lui Dumnezeu, care venise sa  ridice pacatele lumii”.  

Procesiunea care se desfasoara in aceasta zi la Iordan incepe foarte de dimineata dupa ce autoritatile deschid portile zonei de frontiera dintre Israel si Iordania, zona extrem de securizata. Pe culoarul special amenajat patrund aici zeci si sute de autobuze si masini pline cu oficialitati si pelerini. Odata ajunsi la Biserica cu hramul Sfantului Ioan Botezatorul din apropierea raului, ierarhii se imbraca in vesminte de sarbatoare si dupa savarsirea Sfintei Liturghii se indreapta pe jos spre raul Iordan. Drumul spre apa Iordanului este putin in coborare si deja multi pelerin sunt ajunsi la locul Botezului Domnului, loc amenajat astazi cu un spatiu special pentru savarsirea sfintei slujbe si mai multe trepte care permit coborarea in vadul raului. Cu totii canta troparul Botezului Domnului: „in Iordan botezandu-te tu Doamne…”

Procesiunea si multimile de astazi ne amintesc si de numerosii evrei care coborau in vechime la Iordan pentru a asculta predica inflacarata a Sfantului Ioan Botezatorul, cat si pentru a primi botezul. in acest loc a venit din Galilea si Iisus pentru a se boteza, dar vazand Ioan ca Iisus vine la el pentru a primi Botezul l-a oprit pe Acesta zicand: „Eu am trebuinta sa fiu botezat de catre Tine”. Sfantul Ioan cunostea  ca el boteaza cu apa spre pocainta, dar Iisus boteza cu Duh Sfant si cu foc.” si botezandu-se Iisus, cand a iesit din apa, indata cerurile s-au deschis si Duhul lui Dumnezeu s-a vazut pogorandu-se peste El ca un porumbel, iar glasul Tatalui s-a auzit din ceruri zicand: „Acesta este Fiul Meu cel iubit, intru care am binevoit, pe Acesta sa-L ascultati”. Natura insasi l-a recunoscut pe Creator si apele Iordanului s-au intors ca o plecaciune inaintea ziditorul lor.

In partea cealalta a Iordanului, in dreptul localitatii Betabara, loc in care traditia stabileste locul exact al Botezului Domnului sunt adunati crestinii din Iordania care savarsesc si ei in acelasi timp sfanta slujba a sfintirii apelor. Pana nu de mult Patriarhul ortodox al Ierusalimului binecuvanta apele dintr-o barca aflata in mijlocul Iordanului, dar recent a fost construit un pod din lemn care permite accesul slujitorilor pana in mijlocul apei. Dupa cuvenitele rugaciuni si binecuvantari, Patriarhul  arunca in apa o cruce din lemn spre care multi tineri inoata. Se crede ca primul credincios care ajunge la sfanta cruce va avea un an bun si multe binecuvantari de la Dumnezeu.

Cantecele sarbatorii si multimea credinciosilor produc o vie emotie. Mai multi porumbei albi eliberati, inconjoara pentru catava vreme locul Botezului amintind de Epifania Domnului. Credinciosii autentici confirma ca pentru cateva clipe apele Iordanului se intorc spre a cinsti in felul lor sarbatoarea aceasta.Desi afara este destul de frig la aceasta data calendaristica multi dintre credinciosi se arunca in apele Iordanului imbracatii fiind in niste camasi albe si lungi numite crijme, pe care apoi le pastreaza cu grija pentru a le imbraca dupa obstescul sfarsit.

Ceilalti credinciosi de diferite natiuni se apropie cu evlavie si osebita emotie pentru a fi  binecuvantati de Patriarh  prin stropirea cu apa sfintita. Dupa aceea, cu buchete de busuioc in maini, cu totii coboara la apele raului pentru a-si umple vasele cu agheasma. Aceasta se pastreaza mult timp in vase curate si se poate consuma dimineata pe nemancat, mai ales in zilele de post sau in zilele mai importante din viata sau in care dorim sa rezolvam diverse trebuinte. Sfintenia acestei ape aduce tuturor credinciosilor mult ajutor sufletesc, vindecand pe cei bolnavi si alungand din viata si casele credinciosilor toata lucrarea cea rea a duhurilor necurate, cu toate uneltirile lor cele rele.

In cele din urma Patriarhul, sau alt episcop tine o cuvantare in care prezinta credinciosilor evenimentele petrecute aici in decursul istoriei biblice incepand de la trecerea in pamantul fagaduintei si pana la profetul Ilie, Sfantul Ioan Botezatorul, Maria Egipteanca si alti mari sfinti care au pasit pe aici. Este aproape imposibil ca toate acestea sa nu-l transpuna pe omul credincios in spatiul credintei si al prezentei lui Dumnezeu. Chiar daca nu a intrat cu cei curajosi in apele Iordanului, oricine simte de acum o innoire si o usurare care ii da credinta si ravna de a pasi mai mult pe urmele lui Dumnezeu care s-a aratat si a facut multe minuni aici.